Veşti şi poveşti de acasă. De trimis prin lume, de dat în dar, de purtat în suflet... Cartea poștală cu poveste - formă alternativă de rezistenţă culturală – ediție de colecție / Pentru că vremurile se schimbă, timpul se rostogoleşte nebuneşte fără rost şi rânduială, iar lumea se dărâmă sub ochii noştri. În aceste condiţii, nu ne rămâne decât să ne transformăm în mici activişti şi să "luptăm" pentru lucrurile bune şi frumoase în care credem, să salvăm ce se mai poate salva şi să aşezăm totul în spaţii cu valoare de simbol. Povestea este ultima frontieră-simbol a timpurilor acestora! ( Țara Cerurilor Deschise – jurnal de călătorie: proiect iniţiat, semnat şi coordonat de Alina Zară)

duminică, 29 decembrie 2013

Poveste despre o suveică și 3 prietene vechi


RO. Într-o noapte s-a terminat firul de lână din suveică! Bătrâna s-a ridicat de la război, şi-a spus rugăciunea şi s-a pus să doarmă! Nu s-a mai trezit niciodată. Prietenele ei au plâns-o câteva zile, apoi una dintre ele s-a luminat brusc: „Fetelor, Măria o plecat să îmbrace Raiul cu ţesături de-ale noastre!”  Câteva săptămâni mai târziu, alta se pregătea de ducă. Suratele stăteau înlăcrimate la căpătâiul ei: „Nu mai plângeţi, tu! Mă duc să-i duc Măriei nişte ştergare cu rujuliţe, ca să gătim Cerul. Auzi, Veto... când vii, să iei şi tu câteva chindeauă cu dantele d'elea de-ale tale, că degeaba le ţii la naftalină în ladă; aici nu ţi le mai preţuieşte nimeni şi ţi le mâncă moliile!” Veta îi zâmbeşte printre lacrimi: „Grăbeşte-te, soro, că, dacă mai stai mult, te prinde noru-ta din urmă şi umple Raiul de plastice!” S-au dus toate, pe rând! Au umplut lumea cealaltă cu frumuseţi fără seamăn, în timp ce asta aproape s-a golit de ele. Din când în când ne mai trimit şi nouă câte un model. Pe care ar trebui să îl facem icoană!


_________________________________

EN. One night, the thread of wool in the shuttle had run out. The old woman got up from the loom, said her prayer and went to sleep. She never woke up. Her friends mourned her a few days, then one of them suddenly brightened up: "Girls, Maria's gone to dress heaven up in our cloths!" A few weeks later, another was on her deathbed. Her friends were in tears around her. "Stop crying, you! I'm off to give Maria some of those rose-patterned towels to dress up the Heavens. Veta, when you come up, bring some of your laced headscarves, they're wasting away in that trunk, drowning in mothballs, no one here treasures them anymore and the moths are eating them away." Veta smiled at her through a veil of tears: "Hurry up, sister, if you linger too long, your daughter-in-law will catch up and fill Heaven up with plastic!" One after another, they all passed away. They filled the other world with unmatched beauty, while this one has almost lost it all. Every now and then they send us a pattern. Which we should make into an ikon!

 Ţara Cerurilor Deschise / “Cărţi poştale cu poveşti - ediţie de colecţie”. Proiect de Alina Zară. Foto: Marius Blană. Traducere: prof. Ian Anghel.


Cărți poștale cu povești - ediție de colecție 

proiect dezvoltat  în parteneriat de Muzeul de Pânze şi Poveşti Mândra   & TRANSYLVANA GIFT 


Publicat de la
Etichete:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)