Toată viaţa s-au
ţinut de mână şi, vreme de mai bine de 50 de ani, Tătucu i-a adus Mamei Ieta,
în fiecare zi, câte un bucheţel cu flori de câmp, pe care ea le punea în
acelaşi pahar vechi, primit în dar la nunta lor! Uneori o mai cadorisea şi cu
câte un batic, turtă dulce sau odicolon de la târg! Femeia avea grijă de el ca de ochii din cap!
Tătucu s-a prăpădit într-o zi frumoasă, aşteptând să se întoarcă un nepot de la
oraş. Îi dădea bani la
fiecare pensie ca să îi cumpere, măcar o dată pe săptămână, flori. Să aibă
pentru femeia lui, acum când nu se mai putea urca pe dealuri! După asta, Mama
Ieta a plecat în Canada, la copii. Casa era prea goală fără omul ei! A luat cu
ea şi paharul vechi, în care a pus toată viaţa flori de câmp şi l-a transformat
în candelă...
_____________________________________________
EN. ”They tied the knot because they liked each other. They'd always used to hold hands and every day for over fifty years, when he came home, (Nicu Father) would bring Vetuca (Mother Ieta) a bundle of wild flowers, which she would put in the same old glass that they had got as a wedding gift. Sometimes he would spoil her with a scarf, or some gingerbread or cologne from the town fair. Mother Ieta had looked after him with the greatest love and care. Then one day, when it was beautiful outside, Father passed away while he was waiting for his grandson to return. Every month, when his pension money arrived, he would give some to the grandchild to bring him flowers from town, as he could go out in the field no more. Mother Ieta left for Canada, to her children. The house was just too empty without her man. The old glass, in which she had put flowers all her life, she now turned it into a candle and took it with her when she left.”
Ţara Cerurilor Deschise / “Cărţi poştale cu poveşti - ediţie de colecţie”. Proiect de Alina Zară. Foto: Marius Blană. Traducere: prof. Ian Anghel.
Cărți poștale cu povești - ediție de colecție
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu